KÒRSOU ‘Steppingstone’ (sprenplank) pa region di Caribe.

Seri di Herensia Kultural

No pintura riba baranka so

E promé hende ku a skibi tokante ‘arte riba baranka’ na Antia Hulandes, tabata e domi protestant Bosch. Alrededor di 1836 el a deskribí e pinturanan riba baranka na Aruba komo ‘hiroglifo’. Sinkuenta aña despues e pader katóliko Van Koolwijk a bini ku deskripshonnan detayá di e pinturanan riba baranka na Aruba i Boneiru (Onima). E geólogo Martin a konsiderá e ‘figuranan di bestia’ na Aruba komo sin sentido (‘ziellose spielereien’), pero e investigadó Pinart a mira semehansa ku e arte riba baranka na Antia Grandi.
Na promé instansia tabata pensa ku na Kòrsou no tin arte riba baranka. Ta te na 1947 e kontroladó di tráfiko aéreo Ringma a deskubrí e promé pinturanan riba baranka na Seru di Wama (Tafelberg). Un aña despues el a haña pintura tambe na Hato. E sitio akí tabata partikular: banda di pintura, el a topa tambe ku grabashon riba baranka (petroglifo). Na e sitio akí el a koba saka ademas algun skelèt tambe.
Pintura riba baranka ta imágennan pintá riba kurpa di baranka. Nan por ta koló kòrá, pretu òf blanku.  Petroglifo hende ta graba riba kurpa di baranka i tin biaha ta fèrf nan duna nan koló. Den Caribe, sin embargo, no a topa petroglifo (manera na Merka i na Suramérika).
E biólogo Pieter Wagenaar Hummelinck tabata e promé ku na 1953 a publiká ekstensivamente tokante arte riba baranka na Aruba, Kòrsou i Boneiru. El a inkluí e konklushonnan di Ringma den su publikashonnan i el a pidi e eksperto hulandes  di arte riba baranka Dubelaar pa e studia arte riba baranka na e Islanan A.B.C. Dubelaar a yega na e konklushon ku mester tabatin mas sitio na Kòrsou. Danki na esfuersonan di e grupo di trabou na Kòrsou a bini 24 sitio nobo kaminda ta topa e pinturanan riba baranka na Kòrsou. (1991).

Sitio bieu

Na Kòrsou, Aruba i Boneiru arte riba baranka ta konsistí tantu di pintura riba baranka komo di petroglifo. Esaki ta remarkabel. Na e otro islanan den Caribe (fuera di Antia Grandi) ta petroglifo so a topa. Un gran diferensia pues.  Pa por komprendé e diferensia akí, nos mester konsiderá distribushon di arte riba baranka.
Na parti ost di Venezuela nos ta topa petroglifo so (distribuí mas aleu tambe riba e islanan di Caribe). Ta topa pintura riba baranka na parti oksidental di Venezuela i na Kòrsou, Aruba i Boneiru. Na paisnan manera Cuba, República Dominicana i Puerto Rico tambe a haña pintura riba baranka. Pa loke ta arte riba baranka nos por konkluí antó ku Kòrsou tin mas en komun ku e paisnan akí ku e tin ku sobrá di region di Caribe. Na Kòrsou tin dos sitio kaminda ta haña konsentrashon di arte riba baranka, esta na Rincon-Hato i na Chinchó (Sint Joris). Den e region di Rooi Rincon-Hato a topa na un solo lugá tantu petroglifo komo pintura. Ademas, e sitio akí ta pertenesé na un di esunnan mas bieu di Region Caribe.
A proponé UNESCO pa pone e sitio akí komo kandidato pa subi lista di Herensia Kultural Mundial. Total a registrá diesocho sitio. E sitio mas importante den e área di Chinchó ta Ronde Klip. Aki a topa ku mas di shen pintura riba baranka. Tur e dos konsentrashonnan di arte riba baranka ta kuadra ku e fechanan ku a pone di tempu Arkaiko. Ke men, lo por asumí ku mayoria di arte riba baranka na Kòrsou ta kreá pa hendenan arkaiko. Na Boneiru a indiká Onima komo kandidato pa subi lista di Herensia Kultural Mundial i na Aruba e kandidato ta e sitio di Arikok-Ayo.

Steppingstone (sprenplank)

Komo tantu na Antia Grandi komo na Kòrsou (i Aruba i Boneiru) ta topa pintura riba baranka i petroglifo, por konkluí ku mester ta eksistí un relashon entre Antia Grandi i Kòrsou.  Tambe pa loke ta nan estilo e petroglifonan di Antia Grandi tin semehansa ku esunnan di Kòrsou.
Tin mas paresido arkeológiko entre Antia Grandi i Kòrsou. Por ehèmpel, a topa hèrmèntnan idéntiko na Cuba i na Kòrsou. E hèrmèntnan akí ta úniko pa region di Caribe. Loke e arkeólogonan Haviser na  Kòrsou i Versteeg na Aruba a topa tempu nan a koba, ta mustra ku den tempu arkaiko na Cuba i na e islanan A.B.C. e habitantenan tabatin e mes kustumber di entiero:  oker kòrá na frenta di e kráneo i un piedra grandi riba pechu di e defuntu. Haviser a mustra tambe riba e posibel rutanan di migrashon di Venezuela pa Aruba, Kòrsou i Boneiru i despues sigui bai  Cuba. Ta parse ku pa e habitantenan arkaiko, Kòrsou a sirbi di un ‘steppingstone’ pa yega i pobla Antia Grandi.

Portrèt: C-26 Ronde Clip, Kueba di jetchi, Ronde Clip N.11.F

Fuente

Kòrsou, ‘Steppingstone for the Caribbean. André’ Rancuret (NAAM 2006).

Teksto: Redakshon di NAAM. Portrèt: grupo di trabou Pintura riba baranka.